Farfale cu legume la gratar – Open Arms, Journey

17

Astazi am ascultat intr-una melodia „Open Arms” a lui Journey. Sunt genul care face fixatie pe cate o melodie si este in stare sa o asculte over and over again.

Versurile melodiei nu au nimic de-a face cu reteta de fata. Titlul si numele formatie insa, m-au dus cu gandul la inceputul calatoriei mele culinare. Si la cum am imbratisat eu aceasta pasiune.

In primul rand sa incepem cu radacinile mele. Toata familia este din zona Buzaului, din Ramnicu Sarat.
Eu, mai cu mot, sunt singura nascuta in Galati. Moldoveanca, deh!

In zona Buzaului se gateste moldoveneste. Nu stiu daca are legatura cu gustul cu care ai crescut, insa cred ca mancarea din Moldova are mai mult gust. Mai multe arome. Nu pot rezista unei ciorbe moldovenesti dreasa cu de toate. Pfu! Imi ploua-n gura doar gandindu-ma….

Si la noi acasa se gatea des.

Cand eram copila nu stateam langa mama sau langa bunica cand gateau. Nici cand m-am marit nu am facut asta.
Treaba cu gatitul a inceput dintr-un motiv si dintr-o joaca. Imi era rusine sa le cer parintilor bani si atunci inventam diverse chestii: le scriam biletele sau ma trezeam mai devreme si pregateam micul dejun – omlete mai exact, sau zdrente de ou. Si ma jucam de-a restaurantul (zambesc acum, pentru ca practic primul meu eveniment culinar a avut loc cu muult timp in urma).
La final, veneam cu nota de plata.
Pe la vreo 12-13 ani m-am riscat sa fac prima ciorba – asa cum o facea bunica mea. Am fiert carnea si legumele bine – chiar foooarte bine. Am avut bors la-ndemana si cu bors am acrit-o. A iesit chiar buna. Spre surprinderea tuturor.
Dupa ceva timp, cateva luni sau un an, am repetat isprava. Doar ca acum nu mai aveam bors. Nu-i nimic, mi-am spus, am sare de lamaie. Si la vreo 2 litri de ciorba am pus o lingura de sare de lamaie. Daca nu le aveti cu proportiile va luminez eu – enorm! Am evaluat repede situatia si mi-a venit stralucita idee de a balansa cu…zahar.
Ajunge tata de la unitate, ii spun ca am facut din nou ciorba si il invit la masa. Eram convinsa ca nu va sesiza balamucul de „arome”.
Tata, cu o fata incantata de sarguinta fiicei lui si de rezultatele minunate din prima experienta de gen, imi spune „Abia astept sa mananc. Mai ales ca astazi nu am mancat”. Se aseaza. Ii pun ciorba in farfurie. Ia o lingura. Eu il urmaream. Asteptam reactia. Reactia vine ” e buna mai taticule, dar am ciugulit ceva si mi-am stricat pofta de mancare”.

Stiam ca ma pacaleste. Insa, am realizat ca nu m-a descurajat. Din acest motiv am si retinut foarte bine scena.

Multi ani, nu m-am mai riscat la ciorbe sau cine stie ce feluri de mancare.

Dintr-o data, au inceput sa ma atraga retetele din reviste. Dupa ce am facut 20 de ani. Si, cu o frecventa rara, am inceput sa le reproduc.

Si am tot reprodus pana am ajuns la stadiul de fata.

A fost practic o calatorie neplanificata si pe care nu am realizat ca o parcurg.

Dar am imbratisat-o cu bratele deshise.

Sper ca nu v-am plictisit :).

Ingrediente:

  • 250 g farfale (nu am facut eu aluatul pentru ca nu am masina pentru paste. Repet, nu am masina pentru paste!
  •  o vanata
  • un dovlecel
  • un ardei gras rosu
  • ulei de masline
  • otet balsamic
  • sare, piper.

Vanata si dovlecelul le taiati rodele si le ungeti cu ulei de masline (cu ajutorul unei pensule). Si le puneti pe gratar sau intr-o tigaie non-aderenta.

Ardeiul rosu il taiati felii. Feliile le ungeti de asemenea cu ulei si il gatiti la fel ca vanata.

Pastele le fierbeti, aruncati apa, si apoi le puneti intr-o tava, sa se linisteasca, si le stropiti cu ulei de masline. Va rog sa nu le treceti prin apa rece!

Legumele gatite le taiati si le puneti peste paste. Adaugati otetul balsamic, de preferat un otet mai gros, sare si piper.

Este delicioasa salata asta. Si merge de minute ca starter sau ca garnitura. O veti imbratisa :).

Si ca sa raspund la vesnica intrebare pe care o primesc „cum sa-ti placa sa gatesti?! cum sa te relaxeze gatitul?” – uite asa!

Pur si simplu imi place. Imi place sa vad ce iese din mainile mele. Sa descopar. Sa ma bucur de amestecul de arome. Sa ma minunez de rezultat.

Cel mai mult ma bucura reactia celor „gusta” din ceea ce am pregatit.

Si foarte curand, eu, Bogdan si Irina, vom filma episodul 2 din serialul „Evenimente culinare”.

Enjoy!

 

Don't be selfish...Share on Google+Tweet about this on TwitterShare on Facebook

Nu sunt comentarii

    Intorduceti codul de siguranta

    captcha